metisa

METÍS, -Ă, metişi, -se, s.m. şi f. 1. Persoană provenită din căsătoriile a doi indivizi de rase diferite. 2. (Şi adj.) Animal sau plantă provenite din încrucişarea a doi indivizi de rase diferite. – Din fr. métis.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

METÍ//S ~şi m. 1) Persoană care provine din căsătoria a doi indivizi de rase diferite (de obicei dintre albi şi negri). 2) Organism (animal sau vegetal) provenit din încrucişarea a două specii diferite; corcitură; hibrid; bastard. /<fr. métis
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

METÍS, -Ă s.m. şi f. 1. Individ născut dintr-o albă şi un indian sau dintr-un alb şi o indiană. 2. (Biol.) Animal sau plantă provenind din încrucişarea a doi indivizi de rase sau de specii diferite; hibrid. [< fr. métis, sp. metiz, cf. lat. mixtus – amestecat].
(Dicţionar de neologisme)

METISÁ vb. I. tr. A încrucişa două rase de animale sau de plante; a corci. [< fr. métisser].
(Dicţionar de neologisme)

METÍS, -Ă s. m. f. 1. individ din rase diferite. 2. (biol.) hibrid rezultat din încrucişarea a doi indivizi de rase diferite. (< fr. métis)
(Marele dicţionar de neologisme)

METISÁ vb. tr. a încrucişa indivizi (animale sau plante) de rase sau soiuri diferite. (< fr. métisser)
(Marele dicţionar de neologisme)

metís s. m., pl. metíşi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

metisá vb., ind. prez. 3 sg. metiseáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

metísă s. f., g.-d. art. metísei; pl. metíse
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
METÍS s. v. corcitură.
(Dicţionar de sinonime)

METISÁ vb. v. încrucişa.
(Dicţionar de sinonime)