mezomer

MEZOMÉR, -Ă, mezomeri, -e, adj. (Chim.; despre substanţe) Care este în stare de mezomerie. ♢ Structură (sau formulă) mezomeră = structură ipotetică limitată care ar oferi imaginea structurii electronice a unor substanţe. – Din fr. mésomère.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MEZOMÉR, -Ă adj. Stare de mezomerie. [< fr. mésomère].
(Dicţionar de neologisme)

MEZOMÉR, -Ă adj. (despre substanţe) în stare de mezomerie. o structură ~ă = structură ipotetică, asemănătoare structurii electronice a unor substanţe. (< fr. mésomère)
(Marele dicţionar de neologisme)

mezomér adj. m., pl. mezoméri; f. sg. mezoméră, pl. mezomére
(Dicţionar ortografic al limbii române)