mișto

MIŞTÓ adj. invar. (Arg.) (Foarte) bun, (foarte) frumos. ♦ (Substantivat, n., în expr.) A lua (pe cineva) la mişto = a-şi bate joc (de cineva), a-l ironiza. – Din ţig. mišto.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MIŞTÓ adj. invar. pop. Care este foarte bun; foarte frumos. /<ţig. mišto
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

miştó adj. – (Arg.) Drăguţ, frumos. Ţig. mišto „bun” (Graur 171; Juilland 168), cf. ţig. sp. mištó „bun” (Claveriá 159).
(Dicţionarul etimologic român)

miştó adj. invar., s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
MIŞTÓ adj. v. apetisant, arătos, bun, chipeş, delicios, frumos, gustos, izbutit, îmbietor, plăcut, realizat, reuşit, savuros, suculent, valoros.
(Dicţionar de sinonime)