mițuit dex - definiţie, sinonime, conjugare
MIŢUÍ, miţuiesc, vb. IV. Tranz. A tunde un miel, o oaie etc. de miţe. [Prez. ind. şi: míţui] – Miţă + suf. -ui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MIŢUÍT s.n. Miţuire. [Pr.: -ţu-it] – V. miţui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MITUÍ, mituiesc, vb. IV. Tranz. A da cuiva mită. – Mită + suf. -ui.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A MIŢU//Í ~iésc tranz. 1) (oi, miei) A tunde de miţe. 2) pop. A bate, trăgând de păr; a părui; a flocăi; a târnui. /miţă + suf. ~ui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A MITU//Í ~iésc tranz. (persoane) A câştiga de partea sa prin mită; a cumpăra. /mită + suf. ~ui
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

miţuí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. miţuiésc, imperf. 3 sg. miţuiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. miţuiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

miţuít s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

mituí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. mituiésc, imperf. 3 sg. mituiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. mituiáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MITUÍ vb. a şperţui, (astăzi rar) a sfănţui, (înv.) a mâzdi, (fig.) a unge. (L-a ~ pentru a-i face o favoare.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: mi mit mitu mitui

Cuvinte se termină cu literele: it uit tuit ituit