MICROALIÁ microaliez, vb. I. Tranz. A alia metale (şi metaloizi) în cantităţi extrem de reduse. [Pr.: -cro-a-li-a] – Micro1 + alia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MICROALIÁT, -Ă, microaliaţi, -te, adj. (Despre metale şi metaloizi) Care a fost aliat cu altul, în cantităţi extrem de reduse. [Pr.: -cro-a-li-] – V. microalia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
microaliá vb. (sil. -cro-a-li-a), ind. prez. 1 sg. microaliéz, 3 sg. şi pl. microaliáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MICROALIÁT, -Ă, microaliaţi, -te, adj. (Despre metale şi metaloizi) Care a fost aliat cu altul, în cantităţi extrem de reduse. [Pr.: -cro-a-li-] – V. microalia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Dicţionar ortografic al limbii române)