microelectronic dex - definiţie, sinonime, conjugare

microelectronic

MICROELECTRÓNIC, -Ă, microelectronici, -ce, s.f., adj. I. S.f. Ramură a electronicii care studiază producerea şi utilizarea circuitelor electronice cu grad înalt de miniaturizare. II. Adj. 1. Referitor la microelectronică (I). 2. (Despre dispozitive electronice) Cu grad înalt de miniaturizare. [Pr.: -cro-e-] – Din engl. microelectronic(s).
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MICROELECTRÓNI//C ~că (~ci, ~ce) 1) Care ţine de microelectronică; propriu microelectronicii. 2) (despre dispozitive electronice) Care are un grad înalt de miniaturizare. [Sil. -cro-e-] /<engl. microelectronic
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MICROELECTRÓNIC, -Ă I. adj. 1. referitor la microelectronică. 2. (despre dispozitive electronice) cu grad înalt de miniaturizare. II. s. f. ramură a electronicii care studiază miniaturizarea continuă a circuitelor şi aparatelor electronice. (< fr. microélectronique, engl. microelectronic/s/)
(Marele dicţionar de neologisme)

microelectrónic adj. m., pl. microelectrónici; f. sg. microelectrónică, pl. microelectrónice
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: mi mic micr micro microe

Cuvinte se termină cu literele: ic nic onic ronic tronic