MICROMICÉTE s.f. pl. Ciuperci mici, parazite sau saprofite, care nu pot fi văzute decât cu ajutorul aparatelor de mărit. – Din fr. micromycètes.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MICROMICÉTE s.f.pl. Ciuperci foarte mici care nu pot fi văzute cu ochiul liber. [< fr. micromycètes, cf. gr. mikros – mic, mykes – ciupercă].
(Dicţionar de neologisme)
MICROMICÉTE s. f. pl. ciuperci foarte mici, saprofite sau parazite, care nu pot fi văzute cu ochiul liber. (< fr. micromycètes)
(Marele dicţionar de neologisme)
micromicétă (mi-cro-) s. f., g.-d. art. micromicétei; pl. micromicéte
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)
micromicéte s. f. pl. (sil. -cro-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MICROMICÉTE s.f.pl. Ciuperci foarte mici care nu pot fi văzute cu ochiul liber. [< fr. micromycètes, cf. gr. mikros – mic, mykes – ciupercă].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
micromicétă (mi-cro-) s. f., g.-d. art. micromicétei; pl. micromicéte
(Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, ediţia a II-a)
micromicéte s. f. pl. (sil. -cro-)
(Dicţionar ortografic al limbii române)