miel dex - definiţie, sinonime, conjugare

miel

[Sinonime]
MIEL, miei, s.m. Puiul (mascul al) oii, în primele luni de la naştere. ♢ Zăpada (sau omătul) mieilor zăpada care cade uneori primăvara târziu. ♦ Blana prelucrată a puiului oii; carnea acestui animal. – Din lat. agnellus.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MIEL miei m. 1) Pui de oaie (în special de sex masculin). Pielicică de ~. ♢ ~ul blând suge la două oi se spune despre persoanele care trag foloase din două părţi. 2) Blana prelucrată a acestui pui. 3) Carnea acestui animal. /<lat. agnellus
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

miél (miéi), s.m. – Puiul (mascul) al oii. – Mr. ńel, megl. (m)ńiel, istr. ml’e. Lat. agnellus (Puşcariu 1070; Candrea-Dens., 1100; REW 284), cf. it. agnello, prov. agnel, fr. agneau, cat. anyell, v. sp. añel (gal. año). Fonetismul prezintă dificultăţi, cf. Puşcariu, Dacor., I, 424-5 şi Rosetti, I, 85. Explicaţie oferită de Candrea-Dens., şi admisă de Tiktin, care se bazează pe o formă intermediară *(a)mnel, cu disimilarea grupului mnm, a fost considerată inacceptabilă de Meyer-Lübke, Dacor., II, 2, pe motive discutabile. Ipoteza lui Rosetti, BL, V, 33 (şi Rosetti, Mélanges, 171), cu privire la un rezultat rom. *ñel trecut la miel prin fonetism analogic, pentru a evita pronunţarea ñ, care în rom. s-ar considera „patoise”, e destul de puţin probabilă, fiindcă propune pentru dacorom. un rezultat gnñ, care nu apare în alte exemple. Mr. ńel (cf. milia › mr. ńil’e, melem › mr. ńere etc.) şi, pe de altă parte, rezultatul similar mia, miţă şi mior şi probabil miaţă, indică destul de clar pentru rom., trecerea lui gn iniţial › mnn. Der. mielar, s.m. (păstor de miei); mielărea, s.f. (lemnul-lui-Avram, Vitex agnus castus); mieluşel, s.m. (mieluţ; gogoaşă); mieluşea, s.f. (mioară); mielăriţă, s.f. (păduche parazit al oii). – Vasmer, II, 122 socoteşte că rus. merlucha „piele de miel” se explică prin rom. mieluşa; mai curînd e vorba de un der. îm rusă care porneşte de la rus. mech „piele”, cu rezultatul *mechlucha disimilat.
(Dicţionarul etimologic român)

MIEL- v. mielo-.
(Dicţionar de neologisme)

coáda-miélului (bot.) s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

ţâţa-miélului (bot.) s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

miél s. m., pl. miéi, art. miéii
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
COADA-MIÉLULUI s. v. coada-cocoşului, lumânare, lumânărică, salvie.
(Dicţionar de sinonime)

ŢÂŢA-MIÉLULUI s. v. urechelniţă.
(Dicţionar de sinonime)

MIEL s. (ZOOL.) (prin Mold.) bârâiec.
(Dicţionar de sinonime)

SALATA-MIÉLULUI s. v. fetică.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: mi mie

Cuvinte se termină cu literele: el iel