miercuri dex - definiţie, sinonime, conjugare

miercuri

MIÉRCURI s.f. A treia zi a săptămânii, care urmează după marţi. ♦ (Adverbial) într-o zi de miercuri; (în forma miercurea) în fiecare miercuri; în miercurea imediat precedentă sau următoare. – Lat. mercuris [dies].
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MIÉRCURI f. A treia zi a săptămânii. /<lat. mercuris
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

miércuri s.f. – A treia zi a săptămînii. – Mr. ńercuri, megl. (m)ńercuri. Lat. Mercŭrii (dies) (Diez, I, 274; Puşcariu 1071; Candrea-Dens., 1102; REW 5519), cf. it. mercoledì, prov. dimercre, fr. mercredi, sp. miercoles. – Der. miercan(-nă), s.m. şi f. (nume de bou sau de vacă născută într-o miercuri).
(Dicţionarul etimologic român)

miércuri s. f., art. miércurea; pl. miércuri, art. miércurile
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: mi mie mier mierc miercu

Cuvinte se termină cu literele: ri uri curi rcuri ercuri