migăli dex - definiţie, sinonime, conjugare
MIGĂLÍ, migălesc, vb. IV. Tranz. şi intranz. A lucra cu răbdare şi cu minuţiozitate; a bunghini. ♦ A lucra fără spor. [Var.: migăí vb. IV] – Et. nec.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A MIGĂL//Í ~ésc 1. tranz. A face cu (multă) migală. 2. intranz. 1) A lucra cu (multă) migală. 2) pop. A lucra încet şi fără spor; a se mocăi; a se mocoşi; a se moşmoni; a bichiri. /Orig. nec.
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

migălí (migălésc, migălít), vb. – A-şi da silinţa, a se concentra asupra, a face ceva încet şi cu grijă. Creaţie expresivă (Graur, BL, IV, 93), cf. cîrcăli, mocoşi, sucăli etc. Legătura cu sl. migati „a închide ochii” (Cihac, II, 195), cu mic (Tiktin) sau cu miji (Scriban) este improbabilă. Var. Mold. migăi, Olt. migoroşi, Munt. pigăli, piguli, ultima şi cu sensul de „a ciuguli”, cf. ciuguli. Der. migală, s.f. (meticulozitate, amănunt, chiţibuş), postverbal; migăleală (var. piguleală, folosită numai de Caragiale), s.f. (amănunţime, fleac; lucru îngrijit); migălos, adj. (meticulos, minuţios); migăială, s.f. (meticulozitate); migălitură, s.f. (meticulozitate); migoroşeală, s.f. (Olt., minuţiozitate).
(Dicţionarul etimologic român)

migălí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. migălésc, imperf. 3 sg. migăleá; conj. prez. 3 sg. şi pl. migăleáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MIGĂLÍ vb. 1. (pop.) a piguli, (reg.) a bunghini, (prin Mold.) a bichiri, (prin Mold. şi Munt.) a puchini. (A ~ la o broderie.) 2. v. mocăi.
(Dicţionar de sinonime)

MIGĂLÍ vb. v. lenevi, trândăvi.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A migăli ≠ a se pripi
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: mi mig miga migal

Cuvinte se termină cu literele: li ali gali igali