milostive dex - definiţie, sinonime, conjugare
MILOSTÍV, -Ă, milostivi, -e, adj., s.f. 1. Adj. Milos, îndurător; binevoitor, îngăduitor, iertător; p. ext. bun, blând. ♦ (Substantivat, m.) Epitet dat lui Dumnezeu. 2. Adj. Darnic, generos. 3. S.f. (Bot.) Veninariţă. – Din sl. milostivŭ.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MILOSTÍV ~ă (~i, ~e) 1) Care manifestă milă; sensibil la suferinţele şi nenorocirile altora; milos; îndurător; cruţător. 2) Care vădeşte bunătate şi căldură sufletească; blajin. /<sl. milostivu
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

milostív adj. m., pl. milostívi; f. sg. milostívă, pl. milostíve
(Dicţionar ortografic al limbii române)

milostívă (bot.) s. f., g.-d. art. milostívei
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MILOSTÍV adj. 1. v. bun. 2. binevoitor, compătimitor, îngăduitor, înţelegător, mărinimos, milos, (înv.) milosârd, priincios, priitor. (S-a arătat ~ faţă de nevoile lor.) 3. v. caritabil. 4. v. iertător.
(Dicţionar de sinonime)

MILOSTÍVE s. pl. v. iele.
(Dicţionar de sinonime)

MILOSTÍVĂ s. v. avrămeasă, avrămească, veninariţă.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Milostivnemilostiv
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: mi mil milo milos milost

Cuvinte se termină cu literele: ve ive tive stive ostive