minidicționar
MINIDICŢIONÁR, minidicţionare, s.n. Dicţionar cu inventar restrâns. [Pr: -ţi-o-] – Mini1- + dicţionar.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MINIDICŢIONÁR s.n. Dicţionar mic. [< mini- + dicţionar].
(Dicţionar de neologisme)
MINIDICŢIONÁR s. n. dicţionar de buzunar. (< mini1- + dicţionar)
(Marele dicţionar de neologisme)
minidicţionár s. n., pl. minidicţionáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MINIDICŢIONÁR s.n. Dicţionar mic. [< mini- + dicţionar].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
minidicţionár s. n., pl. minidicţionáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)