miorcăit dex - definiţie, sinonime, conjugare
MIORCĂÍ, miorcăiesc, vb. IV. 1. Intranz. (Despre broaşte) A orăcăi. 2. Intranz. şi refl. Fig. (Despre copii) A (se) smiorcăi. [Prez. ind. şi: miórcăi] – Miorc + suf. -ăi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MIORCĂÍT s.n. Faptul de a (se) miorcăi; orăcăit; fig. smiorcăit. – V. miorcăi.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A MIORCĂ//Í ~iésc intranz. 1) (despre broaşte) A scoate sunete monotone, repetate şi răsunătoare, caracteristice speciei; a face „miorc-miorc”; a orăcăi. /miorc + suf. ~ăi
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

miorcăí vb., ind. prez. 1 sg. miorcăiésc, 3 sg. miorcăiéşte/miórcăie, imperf. 3 sg. miorcăiá; conj. prez. 3 sg. şi pl. miorcăiáscă/miórcăie
(Dicţionar ortografic al limbii române)

miorcăít s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MIORCĂÍ vb. a plânge, a (se) smiorcăi, (glumeţ) a (se) miorlăi, a orăcăi. (Copilul s-a ~ toată ziua.)
(Dicţionar de sinonime)

MIORCĂÍ vb. v. ocăcăi, orăcăi.
(Dicţionar de sinonime)

MIORCĂÍT s. v. ocăcăit, orăcăială, oră-căire, orăcăit.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: mi mio mior miorc miorca

Cuvinte se termină cu literele: it ait cait rcait orcait