miragiu dex - definiţie, sinonime, conjugare

miragiu

[Sinonime]
MIRÁGIU s.n. v. miraj.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MIRÁJ, miraje, s.n. I. 1. Fenomen optic produs prin refracţia treptată a luminii în straturi de aer cu densităţi diferite, datorită căruia în unele regiuni apar la orizont imagini răsturnate şi suplimentare ale unor părţi din natură, ale unor lucruri îndepărtate etc., ca şi cum s-ar reflecta într-o apă; p. ext. fata morgana. 2. Fig. Imagine înşelătoare; închipuire, iluzie deşartă. 3. Fig. Farmec, atracţie irezistibilă. II. (În sintagma) Mirajul ouălor = operaţie de examinare a ouălor supuse incubaţiei naturale sau artificiale.pentru a urmări starea şi dezvoltarea embrionului. [Var.: (rar) mirágiu s.n.] – Din fr. mirage.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MIRÁJ1 ~e n. 1) Iluzie optică, datorată refracţiei luminii, în care imaginea unor lucruri depărtate apare apropiată şi răsturnată. ~ de deşert. 2) fig. Aparenţă seducătoare şi înşelătoare; iluzie deşartă. ~ul gloriei. 3) Ansamblu de calităţi care trezesc admiraţie; farmec; vrajă; fascinaţie. /<fr. mirage
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MIRÁJ2 ~e n. : ~ul ouălor examinare a ouălor pentru a urmări starea şi dezvoltarea embrionului. /<fr. mirage
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MIRÁGIU s.n. v. miraj.
(Dicţionar de neologisme)

MIRÁJ s.n. 1. Fenomen optic datorit refracţiei luminii, care face ca uneori imaginea unor lucruri depărtate şi ascunse dincolo de orizont să apară mai apropiată şi răsturnată. ♦ (Fig.) Iluzie. 2. Farmec, atracţie. [Var. miragiu s.n. / < fr. mirage].
(Dicţionar de neologisme)

miráj s. n., pl. miráje
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MIRÁJ s. (rar) vedenie. (A avut un ~.)
(Dicţionar de sinonime)

MIRÁJ s. v. atracţie, farmec, iluzie, închipuire, nălucire, părere.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: mi mir mira mirag miragi

Cuvinte se termină cu literele: iu giu agiu ragiu iragiu