mirmidoni

MIRMIDÓN, mirmidoni, s.m. (Livr.; în basme) Pitic². – Din fr. myrmidon.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MIRMIDÓN s.m. (Mit.) Pitic. ♦ (Fig.) Om fără importanţă, fără valoare. [< fr. myrmidon, cf. gr. myrmidones – numele unei populaţii din Tracia].
(Dicţionar de neologisme)

MIRMIDÓN s. m. 1. (mit.) pitic. 2. (fig.) om fără importanţă, fără valoare. (< fr. myrmidon, lat. myrmidones)
(Marele dicţionar de neologisme)

mirmidón s. m., pl. mirmidóni
(Dicţionar ortografic al limbii române)