misoghin
MISOGHÍN, -Ă s.m., adj. v. misogin.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MISOGÍN, -Ă, misogini, -e, s.m., adj. (Livr.) 1. S.m., adj. (Bărbat) care urăşte femeile. 2. Adj. Care manifestă, exprimă ură faţă de femei. [Var.: misoghín, -ă s.m., adj.] – Din fr. misogyne, germ. Misogyn.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MISOGÍN ~i adj. (despre bărbaţi) Care urăşte femeile. /<fr. misogyne, germ. Misogyn
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
MISOGHÍN s.m. v. misogin.
(Dicţionar de neologisme)
MISOGÍN, -Ă adj., s.m. 1. (Suferind) de misoginie, relativ la misoginie. 2. (Bărbat) care evită societatea, cercurile, compania femeilor. [Var. misoghin s.m. / < fr. misogyne, cf. gr. misein – a urî, gyne – femeie].
(Dicţionar de neologisme)
misogín s. m., adj. m., pl. misogíni; f. sg. misogínă, pl. misogíne
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Antonime:
Misogin ≠ afemeiat, muieratic
(Dicţionar de antonime)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MISOGÍN, -Ă, misogini, -e, s.m., adj. (Livr.) 1. S.m., adj. (Bărbat) care urăşte femeile. 2. Adj. Care manifestă, exprimă ură faţă de femei. [Var.: misoghín, -ă s.m., adj.] – Din fr. misogyne, germ. Misogyn.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
MISOGHÍN s.m. v. misogin.
(Dicţionar de neologisme)
MISOGÍN, -Ă adj., s.m. 1. (Suferind) de misoginie, relativ la misoginie. 2. (Bărbat) care evită societatea, cercurile, compania femeilor. [Var. misoghin s.m. / < fr. misogyne, cf. gr. misein – a urî, gyne – femeie].
(Dicţionar de neologisme)
misogín s. m., adj. m., pl. misogíni; f. sg. misogínă, pl. misogíne
(Dicţionar ortografic al limbii române)
Antonime:
Misogin ≠ afemeiat, muieratic
(Dicţionar de antonime)