mistifica

MISTIFICÁ, mistífic, vb. I. Tranz. A induce în eroare; a înşela; p. ext. a denatura, a falsifica adevărul. – Din fr. mystifier, it. mistificare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A MISTIFICÁ mistífic tranz. 1) (fapte, adevăruri etc.) A denatura în mod intenţionat, prezentând ca veritabil; a prezenta într-o lumină seducătoare, dar falsă. 2) (persoane) A induce în eroare; a face să ia un adevăr drept neadevăr (recurgând la diferite mijloace necinstite); a înşela; a amăgi; a păcăli. /<fr. mystifier, it. mistificare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MISTIFICÁ vb. I. tr. A denatura adevărul; a înşela, a păcăli: (p. ext.) a falsifica. [P.i. mistífic, 3,6 -că. / cf. fr. mystifier, it. mistificare].
(Dicţionar de neologisme)

MISTIFICÁ vb. tr. a denatura, a contraface adevărul; a înşela; a falsifica. (< fr. mystifier, it. mistificare)
(Marele dicţionar de neologisme)

mistificá vb., ind. prez. 1 sg. mistífic, 3 sg. şi pl. mistífică
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
MISTIFICÁ vb. v. denatura.
(Dicţionar de sinonime)

MISTIFICÁ vb. v. ademeni, amăgi, încânta, înşela, minţi, momi, păcăli, prosti, purta, trişa.
(Dicţionar de sinonime)