mistriire

MISTRIÍ, mistriesc, vb. IV. Tranz. A întinde tencuiala cu mistria pe zid. – Din mistrie.
(Dicţionarul limbii române moderne)

MISTRIÍRE s.f. v. mistrii. [DLRM]
(Alte dicţionare)

Cuvinte care încep cu literele: mi mis mist mistr mistri

Cuvinte se termină cu literele: re ire iire riire triire