mistuit dex - definiţie, sinonime, conjugare
MISTUÍ, místui, vb. IV. 1. Tranz. A transforma alimentele introduse în organism în substanţe direct asimilabile de organism; a digera. ♢ Expr. A nu (putea) mistui (pe cineva sau ceva) = a nu putea suporta sau suferi (pe cineva sau ceva), a nu tolera. 2. Tranz. A distruge, a nimici. ♦ Refl. A înceta să mai existe; a dispărea, a pieri. ♦ Tranz. şi refl. Spec. A (se) distruge prin ardere, a (se) preface în cenuşă. ♦ A cheltui (bani, averi), a irosi. 3. Tranz. şi refl. Fig. A (se) chinui sufleteşte, a (se) distruge moral şi fizic (încetul cu încetul). 4. Tranz. şi refl. A (se) face nevăzut; a (se) ascunde; a (se) dosi. [Prez. ind. si: mistuiesc] – Din magh. emészteni.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A MISTUÍ místui tranz. 1) (alimente) A transforma în substanţe asimilabile de organism; a digera. 2) fig. A consuma până la terminare; a epuiza. Boala i-a mistuit puterile. ♢ A nu ~ pe cineva (sau ceva) a nu putea suferi pe cineva (sau ceva). 3) A supune unor chinuri sufleteşti; a chinui. 4) A face să se mistuie. /<ung. emészt
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE MISTUÍ mă místui intranz. 1) A se distruge prin ardere; a se transforma în cenuşă. 2) A înceta să mai fie în câmpul de vedere al cuiva; a se face nevăzut; a se evapora; a dispărea; a eclipsa. 3) fig. A pierde treptat vigoarea fizică şi/sau morală (sub influenţa unor factori nocivi). /<ung. emészt
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

mistuí (-uésc, mistuít), vb. – 1. A digera. – 2. A consuma, a devora. – 3. A suprima, a anihila. – 4. A ţine ascuns, a face să dispară. – Var. amistui. Mag. emészteni (Cihac, II, 516; Tiktin; Mîndrescu 173; Gáldi, Dict., 83). – Der. mistuitor, adj. (devorator, vorace).
(Dicţionarul etimologic român)

mistuí vb., ind. şi conj. prez. 3 sg. místuie, imperf. 3 sg. mistuiá
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MISTUÍ vb. 1. v. digera. 2. a distruge, a nimici, a prăpădi. (Revărsarea a ~ totul în calea ei.) 3. v. arde. 4. v. ascunde.
(Dicţionar de sinonime)

MISTUÍ vb. v. dispărea, pierde, pieri, salva, scăpa, scoate, suferi, suporta.
(Dicţionar de sinonime)

MISTUÍT adj. v. digerat.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: mi mis mist mistu mistui

Cuvinte se termină cu literele: it uit tuit stuit istuit