mitică dex - definiţie, sinonime, conjugare
MÍTIC, -Ă, mitici, -ce, adj. Care aparţine unui mit, referitor la mit; legendar, fabulos. – Din fr. mythique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MITÍCĂ, mitici, s.m. Persoană superficială şi neserioasă. – Din n. pr. Mitică.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MÍTI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de mit; propriu mitului. /<fr. mythique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MÍTIC, -Ă adj. De mit, referitor la mit; fabulos, fantastic, legendar. [Cf. fr. mythique, lat. mythicus].
(Dicţionar de neologisme)

MÍTIC, -Ă adj. referitor la mit; fabulos, legendar. (< fr. mythique, lat. mythicus)
(Marele dicţionar de neologisme)

mític adj. m., pl. mítici; f. sg. mítică, pl. mítice
(Dicţionar ortografic al limbii române)

mítică s. m., pl. mítici
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MÍTIC adj. v. fantastic.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: mi mit miti mitic

Cuvinte se termină cu literele: ca ica tica itica