mitralia
[Conjugare]
MITRALIÁ, mitraliez, vb. I. Tranz. A supune un obiectiv tirului de mitralieră. ♦ Intranz. (Rar) A trage cu mitraliera. [Pr.: -li-a] – Din fr. mitrailler, it. mitragliare.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A MITRALI//Á ~éz 1. intranz. rar A trage cu mitraliera. 2. tranz. 1) (obiective) A ţine sub focul mitralierei. 2) (fiinţe) A împuşca cu mitraliera. [Sil. -li-a] /<fr. mitrailler, it. mitragliare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
MITRALIÁ vb. I. tr., intr. A trage cu mitraliera (asupra unui obiectiv). [Pron. -li-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind, var mitraia vb. I. / cf. fr. mitrailler, it. mitragliare].
(Dicţionar de neologisme)
MITRALIÁ vb. tr., intr. a supune tirului de mitralieră. (< fr. mitrailler, it. mitragliare)
(Marele dicţionar de neologisme)
mitraliá vb. (sil. -tra-li-a), ind. prez. 1 sg. mitraliéz, 3 sg. şi pl. mitraliáză, 1 pl. mitraliém (sil. -li-em); conj. prez. 3 sg. şi pl. mitraliéze; ger. mitralíind (sil. -li-ind)
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
A MITRALI//Á ~éz 1. intranz. rar A trage cu mitraliera. 2. tranz. 1) (obiective) A ţine sub focul mitralierei. 2) (fiinţe) A împuşca cu mitraliera. [Sil. -li-a] /<fr. mitrailler, it. mitragliare
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
MITRALIÁ vb. tr., intr. a supune tirului de mitralieră. (< fr. mitrailler, it. mitragliare)
(Marele dicţionar de neologisme)
mitraliá vb. (sil. -tra-li-a), ind. prez. 1 sg. mitraliéz, 3 sg. şi pl. mitraliáză, 1 pl. mitraliém (sil. -li-em); conj. prez. 3 sg. şi pl. mitraliéze; ger. mitralíind (sil. -li-ind)
(Dicţionar ortografic al limbii române)