mituitor dex - definiţie, sinonime, conjugare

mituitor

MITUITÓR, -OÁRE, mituitori, -oare, s.m. şi f. Persoană care mituieşte. [Pr.: -tu-i-] – Mitui + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MITUITÓR ~i m. Persoană care mituieşte; om care dă mită. [Sil. -tu-i-] /a mitui + suf. ~tor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

mituitór s. m. (sil. -tu-i-), pl. mituitóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: mi mit mitu mitui mituit

Cuvinte se termină cu literele: or tor itor uitor tuitor