mlădia dex - definiţie, sinonime, conjugare
MLĂDIÁ, mlădiez, vb. I. l. Refl. şi tranz. A (se) înclina, a (se) îndoi (uşor); a (se) legăna (uşor) într-o parte şi în alta. 2. Tranz. şi refl. Fig. A (se) modula. Mlădiez vocea. 3. Refl. Fig. A se adapta unei situaţii, a deveni conciliant, maleabil; a se supune. [Pr.: -di-a. – Prez. ind. şi: mlắdii] – Din mlădiu.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MLĂDÍU, -ÍE, mlădii, adj. Mlădios (2). – Mladă + suf. -iu.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A MLĂDI//Á ~éz tranz. A face să se mlădieze. [Sil. -di-a] /Din mlădiu
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE MLĂDI//Á mă ~éz intranz. 1) A fi mlădios. 2) (despre persoane sau despre alte fiinţe) A se îndoi cu uşurinţă şi graţie. 3) (despre voce) A trece uşor dintr-o tonalitate în alta. 4) fig. A se adapta cu uşurinţă anumitor situaţii sau împrejurări; a se acomoda. [Sil. -di-a] /Din mlădiu
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MLĂD//ÍU ~íe (~íi) (despre fiinţe şi părţi ale corpului lor) Care vădeşte graţie şi eleganţă; cu mişcări graţioase şi elegante; mlădios; suplu; elegant. /mladă + suf. ~iu
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MLĂDIÍ vb. IV. v. mlădia.
(Dicţionarul limbii române moderne)

mlădiá vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. mlădiéz, 3 sg. şi pl. mlădiáză, 1 pl. mlădiém (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. şi pl. mlădiéze; ger. mlădiínd (sil. -di-ind)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

mlădíu adj. m., f. mlădíe; pl. m. şi f. mlădíi
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MLĂDIÁ vb. v. adapta.
(Dicţionar de sinonime)

MLĂDIÁ vb. 1. a(-şi) clătina. (Îşi ~ trupul.) 2. a-şi modula. (Îşi ~ vocea.)
(Dicţionar de sinonime)

MLĂDÍU adj. v. graţios.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: ml mla mlad mladi

Cuvinte se termină cu literele: ia dia adia ladia