moșuroi

MOŞURÓI s.n. v. muşuroi¹.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MOŞUROÍ vb. v. MUŞUROÍ². A grămădi pământ la rădăcina unei plante, pentru a favoriza dezvoltarea ei. ♦ Refl. Fig. (Despre elemente care pot forma grămezi) A se îngrămădi. [Var.: moşuroí, muşiroí vb. IV] – Din muşuroi¹. [DLRM]
(Alte dicţionare)

Cuvinte care încep cu literele: mo mos mosu mosur mosuro

Cuvinte se termină cu literele: oi roi uroi suroi osuroi