moțăitură

MOŢĂITÚRĂ, moţăituri, s.f. Moţăială. [Pr.: -ţă-i-] – Moţăi + suf. -tură.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

moţăitúră s. f. (sil. -ţă-i-), g.-d. art. moţăitúrii; pl. moţăitúri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Sinonime:
MOŢĂITÚRĂ s. v. aţipire.
(Dicţionar de sinonime)

Cuvinte care încep cu literele: mo mot mota motai motait

Cuvinte se termină cu literele: ra ura tura itura aitura