modalitate dex - definiţie, sinonime, conjugare

modalitate

[Sinonime]
MODALITÁTE, modalităţi, s.f. 1. Procedeu, mijloc, metodă folosită în vederea realizării unui scop; mod (1), manieră. 2. (Log.) Determinare a caracterului necesar, contingent, posibil sau imposibil al unei judecăţi. – Din fr. modalité.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MODALIT//ÁTE ~ăţi f. 1) Mod de a acţiona în vederea realizării unui anumit scop; manieră; procedeu; metodă; mijloc. 2) log. Caracter necesar, contingent, posibil sau imposibil al unei judecăţi. 3) gram. Atitudine, apreciere a vorbitorului faţă de cele comunicate. /<fr. modalité
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MODALITÁTE s.f. 1. Fel, chip, mod de a face sau de a prezenta ceva. 2. (Log.) Criteriul de diferenţiere a judecăţilor după gradul lor de certitudine. 3. Caracterul unei fraze muzicale determinat de raportul de intervale dintre sunetele componente. [Cf. fr. modalité].
(Dicţionar de neologisme)

MODALITÁTE s. f. 1. procedeu, mod de a face, de a prezenta ceva. 2. (log.) criteriu de diferenţiere a judecăţilor după gradul lor de certitudine. 3. caracterul unei fraze muzicale determinat de raportul de intervale dintre sunetele componente. (< fr. modalité)
(Marele dicţionar de neologisme)

modalitáte s. f., g.-d. art. modalităţii; pl. modalităţi
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MODALITÁTE s. 1. v. mod. 2. v. regim.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: mo mod moda modal modali

Cuvinte se termină cu literele: te ate tate itate litate