modulator
MODULATÓR, -OÁRE, modulatori, -oare. adj., s.n. 1. Adj. Care modulează. 2. S.n. Aparat sau dispozitiv folosit pentru modularea unei oscilaţii. – Din fr. modulateur.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MODULAT//ÓR ~oáre n. Dispozitiv pentru modularea oscilaţiilor. /<fr. modulateur
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
MODULATÓR, -OÁRE adj. Care modulează. // s.n. Aparat sau dispozitiv cu ajutorul căruia se efectuează o modulaţie (2). [Cf. fr. modulateur, germ. Modulator].
(Dicţionar de neologisme)
MODULATÓR, -OÁRE I. adj. care modulează. II. s. n. circuit electric, dispozitiv cu ajutorul căruia se efectuează o modulaţie (1). (< fr. modulateur)
(Marele dicţionar de neologisme)
modulatór s. n., pl. modulatoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MODULAT//ÓR ~oáre n. Dispozitiv pentru modularea oscilaţiilor. /<fr. modulateur
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)
(Dicţionar de neologisme)
MODULATÓR, -OÁRE I. adj. care modulează. II. s. n. circuit electric, dispozitiv cu ajutorul căruia se efectuează o modulaţie (1). (< fr. modulateur)
(Marele dicţionar de neologisme)
modulatór s. n., pl. modulatoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)