moi dex - definiţie, sinonime, conjugare
MOÁLE, moi, adj. I. 1. Care cedează uşor la apăsare, modificându-şi forma; p. ext. afânat, pufos. ♢ Carne moale = carne fără oase. Ou moale = ou fiert sau copt astfel încât să nu fie complet coagulat. Lipire moale = operaţie de îmbinare, cu ajutorul unui metal străin în stare de fuziune, a două piese metalice care nu se încălzesc în prealabil. ♢ Expr. A-i fi (cuiva) moale sau a trăi (ori a se aşeza) pe moale = a duce o viaţă liniştită, fără griji; a o duce bine; a-i fi bine. ♦ (Substantivat, n. sg. art.) Parte moale (I 1) a unui lucru. ♢ (Pop.) Moalele capului = fontanelă; p. ext. creştetul capului. ♦ (Despre gură, buze) Cărnos, fraged. ♦ Moleşit, flasc; puhav. ♦ Puţin consistent; subţire, apos. ♦ (Despre pâine, cozonac etc.) Proaspăt; fraged. ♦ (Despre icre) Proaspăt, neconservat. ♦ (Despre fructe) Zemos; mălăieţ. ♦ Flexibil, elastic. 2. (Despre terenuri) Umed, reavăn, jilav. 3. (Despre metale şi aliaje) Cu duritate mică; care poate fi uşor îndoit, zgâriat etc. 4. (Despre fiinţe, despre corpul sau despre părţi ale corpului lor) Fără rezistenţă, fără putere; debil, slab, plăpând; gingaş, delicat. ♦ Sleit de puteri, istovit, vlăguit. 5. (Despre oameni) Lipsit de energie, de voinţă; apatic, indolent; bleg, leneş; cu fire slabă, nehotărâtă, influenţabilă. ♢ Expr. A o lăsa (mai) moale = a ceda, a face concesii. II. 1. Cu suprafaţa netedă, fără asperităţi; neted. ♦ Catifelat, mătăsos; plăcut la atingere. 2. Necolţuros, rotunjit, unduios; p. ext. armonios, delicat. 3. (Despre culori, lumină sau izvoare de lumină, sunete). Lipsit de stridenţă, cu intensitate scăzută; domol, potolit; blând. 4. (Fon.; în opoziţie cu dur; în sintagmele) Consoană moale = consoană palatalizată. Poziţie moale = poziţia unui sunet urmat de o silabă care conţine o vocală palatală. 5. (Despre vreme, atmosferă, anotimpuri reci etc.) Călduţ (şi umed); p. ext. plăcut, blând. 6. (Despre fiinţe, despre însuşiri şi manifestări ale lor) Domol; blând, blajin. 7. (Despre mişcări) Uşor, abia simţit; încet, lent; lipsit de vlagă; slab. ♦ Care se mişcă încet, lin, domol; (despre fiinţe) lipsit de vioiciune, de sprinteneală. – Lat. mollis, -e.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MUIÁ, moi, vb. I. 1. Tranz. A introduce un obiect într-un lichid, a îmbiba cu lichid; a înmuia. ♦ Spec. A băga rufele în apă cu sodă sau cu săpun şi a le ţine câtva timp înainte de a le spăla. ♦ A întinge cu pâine sau cu mămăligă în sos, în grăsime etc. 2. Tranz. A uda, a stropi. ♦ A scălda. 3. Tranz. şi refl. A face să devină sau a deveni mai moale, mai puţin consistent, mai puţin ţeapăn. ♢ Expr. (Tranz.) A muia oasele (sau ciolanele) cuiva = a bate foarte tare pe cineva. 4. Refl. A-şi pierde puterile, a slăbi, a se moleşi. ♦ (Despre ger) A scădea în intensitate, a deveni mai puţin aspru. 5. Tranz. şi refl. Fig. A (se) potoli, a (se) calma, a (se) linişti. ♦ A (se) îmblânzi, a (se) înduioşa; a (se) îndupleca. 6. Tranz. şi refl. (Fon.) A (se) palataliza. – Din moale. Cf. fr. m o u i l l e r.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MOÁLE1 moi adj. 1) Care îşi modifică uşor forma la apăsare; care permite afundarea obiectului ce apasă. Pâine ~. Pământ ~. 2) Care este puţin rezistent; lipsit de duritate. Metal ~. Lemn ~. Piatră ~. 3) Care nu este consistent. ♢ Ou ~ ou care, fiind fiert puţin, şi-a păstrat gălbenuşul necoagulat complet. 4) (despre fructe) Care conţine mult suc; zemos. 5) Care produce o senzaţie plăcută la pipăit. Păr ~. Piele ~. ♢ Apă ~ apă care conţine puţine săruri. Vin ~ vin plăcut la gust şi fără tărie. A nu-i fi cuiva ~ a nu se simţi bine; a avea neplăceri. 6) (despre sunete, voce etc.) Care este plăcut auzului; catifelat.Consoană ~ consoană palatalizată. 7) (despre culori) Care se caracterizează prin intensitate scăzută; care nu este ţipător; palid. 8) (despre lumină) Care este plăcut văzului; care nu luceşte. 9) (despre iarnă) Care este fără friguri mari; blândă. 10) (despre mers, paşi etc.) Care aproape că nu este simţit. ♢ A o lăsa mai ~ a înceta de a mai pretinde ceva în mod insistent; a se tempera; a face concesii. 11) (despre oameni) Care este lipsit de vigoare, de energie; slab de caracter; debil. /<lat. mollis, ~e
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MOÁLE2 adv. Fără îndrăzneală; fără curaj; fără convingere. /<lat. mollis, ~e
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

moále adj. – 1. Blînd, blajin, suav, plăcut. – 2. Slab, destins, flasc. – 3. Debil, lăsător. – 4. Leneş, trîndav, greoi. – Mr., megl. moale, istr. mole. Lat. mŏllis (Puşcariu 1101; Candrea-Dens., 1143; REW 5649), cf. it. port. molle, prov., v. fr. mol, fr. mou, cat. moll, sp. muelle. – Der. moale, s.f. (fontanelă); moaleş, adj. (flasc, fleşcăit); molan, s.m. (leneş, puturos, om molatic; peşte, Cobitis barbatula), în Banat, Olt. şi Munt.; molănete, s.m. (Olt., trîndav, leneş); molaş, s.m. (Trans., peşte, varietate de mihalţ, Lota vulgaris); molătate, s.f. (înv., moliciune); molatic (var. molatec), adj. (moale, suav; delicat, plăcut; leneş, insolent); molău (var. molîu), adj. (moale, leneş); molătui, vb. refl. (Maram., a se distra); moleşală, s.f. (indolenţă, lenevie); moleşi, vb. refl. (a se înmuia); moleşitor, adj. (care moleşeşte); molete (var. moleţ), s.m. (peşte, Cobitis barbatula); moliciune (var. înv. molăciune), s.f. (moleşală, delicateţe, suavitate; indolenţă, lene; voluptate); moloman, s.m. (Olt., leneş, puturos); moloşa, vb. refl. (a se înmuia); moloşag (var. moleşag), s.n. (Mold., Trans., dezgheţ, timp umed şi călduros la începutul primăverii); mălăeţ, adj. (molişor, fleşcăit, răscopt), în loc de *molăeţ, cf. moleţ, molău (după Cihac, II, 184; Weigand, Jb., XVI, 78; Loewe 53; Candrea şi Scriban; din mălai, imposibil semantic); moleaţă, s.f. (moliciune), cf. sp. mollez (Giuglea, LL, I, 178; Candrea-Dens., 1145 îl explică prin lat. *mollitia, cf. REW 5650); molcel, adj. (molişor), pe care Candrea-Dens., 114 îl derivă din lat. mollicellus. Cf. muia, moină.
(Dicţionarul etimologic român)

muiá (mói, muiát), vb. – 1. A umezi, a îmbăia, a se uda. – 2. A se face mai moale. – 3. A (se) înduioşa, a (se) emoţiona. – 4. A slăbi, a ceda. – 5. (Despre fructe) A se sparge, a se crăpa; a se face zob, a mărunţi. – 6. A pune rufele în apă înainte de spălat. – 7. A fi plin, încărcat de. – Var. înmuia. Mr. mul’at, mol’u, megl. anmol. Lat. mǒlliāre (Puşcariu 1105; Candrea-Dens., 1146; REW 5646), cf. prov. molhar, fr. mouiller, cat. mollar, sp. mojar; cf. moale. – Der. amoi, s.n. (Banat, muiat, înmuiere).
(Dicţionarul etimologic român)

moále adj. m., f. moále; pl. m. şi f. moi
(Dicţionar ortografic al limbii române)

moále s. n., art. moálele
(Dicţionar ortografic al limbii române)

sálbă-moále s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

négru-moále s. m. (sil. -gru)
(Dicţionar ortografic al limbii române)

neágră-moále s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

muiá vb., ind. şi conj. prez. 1 şi 2 sg. moi, 3 sg. şi pl. moáie, 1 pl. muiém, 2 pl. muiáţi, imperf. 3 sg. muiá; ger. muínd
(Dicţionar ortografic al limbii române)

moi adj. inv. (reg.) 1. ud, muiat, leoarcă. 2. (s.n.) copcă mare; căldare.
(Dicţionar de arhaisme şi regionalisme)



Sinonime:
GRÂU MOÁLE s. (BOT.; Triticum dícoccum) (reg.) tenchi.
(Dicţionar de sinonime)

MOALELE-CÁPULUI s. v. fontanelă, tâmplă.
(Dicţionar de sinonime)

MOÁLE adj. 1. v. afânat. 2. (rar) molatic. (Calcă pe covoare moi.) 3. v. proaspăt. 4. înmuiat. (Bucăţi de pâine moi.) 5. v. fraged. (Prăjitură ~.) 6. v. puhav. 7. catifelat, mătăsos, neted. (Obraz ~; piele ~.) 8. v. apos. 9. v. bleg. 10. v. greoi. 11. v. palatalizat.
(Dicţionar de sinonime)

MOÁLE adj. v. estompat, influenţabil, pal, palid, pierdut, stins, şters.
(Dicţionar de sinonime)

MOALELE-FRÚNŢII s. v. tâmplă.
(Dicţionar de sinonime)

MOALELE-OBRÁZULUI s. v. tâmplă.
(Dicţionar de sinonime)

SALBĂ MOÁLE s. v. cruşân, săpunele, scânteiuţă.
(Dicţionar de sinonime)

MUIÁ vb. 1. v. înmuia. 2. (pop.) a întinge. (~ pâinea în sos.) 3. v. terciui. 4. v. moleşi. 5. v. blegi. 6. a se încălzi, (prin Munt. şi Olt.) a se pricăli, (înv.) a se încări. (Vremea s-a mai ~.) 7. (FON.) a (se) palataliza.
(Dicţionar de sinonime)

MUIÁ vb. v. atenua, calma, ceda, descreşte, diminua, domoli, îndupleca, lăsa, linişti, micşora, modera, pondera, potoli, reduce, scădea, slăbi, tempera.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
Moale ≠ puternic, tare, vânjos, vârtos, vânos
(Dicţionar de antonime)

A (se) muia ≠ a (se) întări
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: mo

Cuvinte se termină cu literele: oi