molă dex - definiţie, sinonime, conjugare
MOLA1 interj. Cuvânt folosit pentru a da comenzi pe vapoare; lasă! dă-i drumul! – Din tc. mola.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MOLÁ2 s.f. (Turcism înv.) Preot musulman; judecător turc, superior cadiului, în marile oraşe. [Var.: mulá s.f.] – Din tc. molla.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MOLÁ3, molez, vb. I. Tranz. (Mar.) A da drumul complet unei parâme. – Din fr. moler.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

molá s.f. – Titlu onorofic pentru demnitarii turci. Tc. mola, din arab. maula (Eguilaz 465; Şeineanu, III, 81; Lokotsch 1448). Sec. XIX, înv.
(Dicţionarul etimologic român)

móla interj. – Lasă, dă drumul! It. molla, prin intermediul tc. mola (Scriban). Termen marinăresc.
(Dicţionarul etimologic român)

MÓLĂ s. f. tumoare în uter, după fecundare, împiedicând dezvoltarea fătului. (< fr. môle)
(Marele dicţionar de neologisme)

MOLÁ1 vb. tr. (mar.) a elibera complet o parâmă din locul unde a fost legată. (< fr. moler)
(Marele dicţionar de neologisme)

MÓLA2 s. m. „peştele lună”, lung până la 2 m şi greu până la 1000 kg, din mările Europei occidentale. (< fr. môle)
(Marele dicţionar de neologisme)

mólă (med.) s. f.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

móla interj.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

molá vb., ind. prez. 1 sg. moléz, 3 sg. şi pl. moleáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

molá s. f., art. moláua, g.-d. art. molálei; pl. molále
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: mo mol

Cuvinte se termină cu literele: la ola