molcomi dex - definiţie, sinonime, conjugare
MÓLCOM, -Ă, molcomi, -e, adj. (Adesea adverbial) Fără violenţă sau intensitate; liniştit, lin, domol, potolit. ♢ Expr. (Adverbial) A tăcea molcom = a păstra tăcere completă, a nu spune nimic. A sta (sau a şedea) molcom = a sta (sau a şedea) nemişcat, liniştit. ♦ Paşnic, blând, potolit. [Var.: mólcum, -ă, múlcom, -ă, adj.] – Din bg. mŭlkom.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MOLCOMÍ, molcomesc, vb. IV. Tranz. şi refl. (Pop.) A (se) linişti, a (se) potoli, a (se) calma. ♦ Tranz. A mângâia; a îmbuna, a împăca. [Var.: mulcomi vb. IV] – Din molcom.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MÓLCOM ~ă (~i, ~e) pop. Care a pierdut din intensitate; cu intensitate sau violenţă redusă; potolit; domol; moderat. /<bulg. mulkom
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A MOLCOM//Í ~ésc tranz. pop. A face să se molcomească; a linişti; a potoli; a calma; a domoli; a ogoi. /Din molcom
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

A SE MOLCOM//Í mă ~ésc intranz. pop. 1) (despre fenomene ale naturii sau despre manifestări ale oamenilor) A pierde din intensitate (până la încetare); a deveni molcom; a se domoli; a se linişti; a se potoli; a se ogoi; a se tempera; a se modera. 2) (despre fiinţe) A deveni calm, înfrânându-se; a se domoli; a se ogoi; a se tempera; a se modera. /Din molcom
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

mólcom adj. m., pl. mólcomi; f. sg. mólcomă, pl. mólcome
(Dicţionar ortografic al limbii române)

molcomí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. molcomésc, imperf. 3 sg. molcomeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. molcomeáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MÓLCOM adj. 1. v. încet. 2. v. uşor. 3. v. calm.
(Dicţionar de sinonime)

MOLCOMÍ vb. v. astâmpăra, calma, domoli, linişti, potoli, smeri, tempera, umili.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: mo mol molc molco molcom

Cuvinte se termină cu literele: mi omi comi lcomi olcomi