molcomitor

MOLCOMITÓR, -OÁRE, molcomitori, -oare, adj. (Pop.) Care linişteşte, potoleşte, calmează. – Molcomi + suf. -tor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

molcomitór adj. m., pl. molcomitóri; f. sg. şi pl. molcomitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

Sinonime:
MOLCOMITÓR adj. v. alinător, calmant, liniştitor.
(Dicţionar de sinonime)

Cuvinte care încep cu literele: mo mol molc molco molcom

Cuvinte se termină cu literele: or tor itor mitor omitor