monism dex - definiţie, sinonime, conjugare

monism

MONÍSM s.n. Concepţie filosofică potrivit căreia la baza tuturor fenomenelor lumii s-ar afla un singur principiu, fie material, fie spiritual; p. gener. orice concepţie care explică printr-un singur principiu multitudinea fenomenelor dintr-un domeniu determinat. – Din fr. monisme.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MONÍSM n. (în opoziţie cu dualism) Concepţie filozofică conform căreia la baza lumii se află un singur principiu. /<fr. monisme
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MONÍSM s.n. (op. d u a l i s m) Explicarea consecventă a tot ceea ce există printr-un singur principiu: materia (monismul materialist) sau spiritul (monismul idealist). [< fr. monisme, cf. gr. monos – singur].
(Dicţionar de neologisme)

MONÍSM s. n. concepţie filozofică potrivit căreia la baza tuturor fenomenelor lumii se află un singur principiu: materia (materialist) sau spiritul (idealist). (< fr. monisme)
(Marele dicţionar de neologisme)

monísm s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: mo mon moni monis

Cuvinte se termină cu literele: sm ism nism onism