monitoare dex - definiţie, sinonime, conjugare
MONITÓR1, monitoare, s.n. Navă fluvială de război, blindată, de tonaj mic, cu tunuri protejate cu turele. – Din fr. monitor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MONITÓR2, -OÁRE, monitori, -oare, subst. 1. S.m. şi f. (Ieşit din uz) Elev sau elevă care menţinea ordinea şi disciplina în clasă, în lipsa profesorului. ♦ Elev foarte bun la învăţătură, care ajuta pe profesor la predare (instruind o grupă de elevi). 2. S.n. Aparat de control al unei instalaţii de telecomunicaţii, care urmăreşte imaginea proiectată de aparatele de luat vederi. 3. S.n. (Urmat de determinări) Titlu dat unor periodice (oficiale). – Din fr. moniteur, lat. monitor.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MONIT//ÓR1 ~oáre n. Navă militară, maritimă sau fluvială, de tonaj mic, echipată cu armament de artilerie. /<fr. monitor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MONIT//ÓR2 ~oáre n. Organ de presă care publică materiale ale guvernului. ~ oficial. /<fr. moniteur, lat. monitor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MONIT//ÓR3 ~oáre n. 1) Aparat de control al calităţii emisiunilor televizate. 2) Terminal al calculatorului pentru afişarea video a informaţiilor prelucrate. /<fr. moniteur, lat. monitor
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MONITÓR, -OÁRE s.m. şi f. 1. Elev care, în anumite sisteme de învăţământ, este pus să înveţe sau să supravegheze un număr de elevi, colegi de ai săi. 2. Supraveghetor (mai ales în munca expusă radiaţiilor ionizate). // s.n. Titlu al anumitor ziare sau publicaţii periodice. [< fr. moniteur, cf. lat. monitor].
(Dicţionar de neologisme)

MONITÓR1 s.n. Navă de război cuirasată, prevăzută cu artilerie grea. [< fr. monitor].
(Dicţionar de neologisme)

MONITÓR2 s.n. 1. (Telec.) Receptor, difuzor sau alt aparat folosit pentru a controla calitatea emisiunilor de radio sau televiziune. 2. Aparat de control sau de semnalizare a radiaţiilor ionizate; dozimetru de control. 3. Supervizor. [Cf. engl., it. monitor].
(Dicţionar de neologisme)

MONITÓR1 s. n. navă fluvială de tonaj mic, cuirasată, cu artilerie grea, destinată luptei împotriva obiectivelor de pe mal. (< fr. monitor)
(Marele dicţionar de neologisme)

MONITÓR2 s. n. 1. (telec.) receptor, difuzor sau alt aparat pentru a controla calitatea emisiunilor de radio şi televiziune. 2. (inform.) program de control care permite supravegherea mai multor programe fără legătură între ele, într-un ordinator. 3. (tehn.) aparat care dirijează, coordonează sau supraveghează. o ~ cardiac = aparat automatic care supraveghează activitatea inimii. ♢ aparat de control sau de semnalizare a radiaţiilor ionizate; dozimetru de control. 4. supervizor. (< engl. monitor)
(Marele dicţionar de neologisme)

MONITÓR3, -OÁRE s. m. f. 1. elev mai în vârstă şi mai capabil care, în anumite sisteme de învăţământ, îl ajută pe învăţător în predare şi în menţinerea ordinii. 2. supraveghetor (în munca expusă radiaţiilor ionizate). II. s. n. titlu al anumitor ziare sau publicaţii periodice. (< fr. moniteur, lat. monitor)
(Marele dicţionar de neologisme)

monitór (persoană) s. m., pl. monitóri
(Dicţionar ortografic al limbii române)

monitór (navă, periodic, aparat, program de control) s. n., pl. monitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)

monitoáre s. f., g.-d. art. monitoárei; pl. monitoáre
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MONITÓR s. (înv.) şedator. (~ al unei clase.)
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: mo mon moni monit monito

Cuvinte se termină cu literele: re are oare toare itoare