monitoring
MONITÓRING s. n. 1. (med.) ansamblu de metode de supraveghere, control şi analiză imediată a datelor psihopatologice; monitorizare. 2. dispozitiv care permite, într-un amplificator, a compara înregistrarea pe magnetofon cu cea originală. (< engl. monitoring)
(Marele dicţionar de neologisme)
monitóring s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Marele dicţionar de neologisme)
monitóring s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)