monoandrie

MONOANDRÍE s.f. Formă de căsătorie în care femeia are un singur soţ. [Pron. -no-an-, gen. -iei. / < fr. monoandrie, cf. gr. monos – unic, aner – bărbat].
(Dicţionar de neologisme)

MONOANDRÍE s. f. formă de căsătorie în care femeia are un singur soţ. (< fr. monoandrie)
(Marele dicţionar de neologisme)

monoandríe s. f. (sil. -no-an-), art. monoandría, g.-d. monoandríi, art. monoandríei
(Dicţionar ortografic al limbii române)