monocameral
MONOCAMERÁL, -Ă, monocamerali, -e, adj. (Despre sistemul politic şi legislativ din unele state) Cu o singură cameră (III) – Din fr. monocamérale.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MONOCAMERÁL, -Ă adj. (Despre puterea legiuitoare a unui stat) Care are o singură adunare, o singură cameră. [Cf. fr. monocamérale, it. monocamerale].
(Dicţionar de neologisme)
MONOCAMERÁL, -Ă adj. (despre sistemul politic şi legislativ) cu o singură cameră (III, 1). (< fr. monocamérale)
(Marele dicţionar de neologisme)
monocamerál adj. m., pl. monocameráli; f. sg. monocamerálă, pl. monocamerále
(Dicţionar ortografic al limbii române)
(Dicţionarul explicativ al limbii române)
MONOCAMERÁL, -Ă adj. (Despre puterea legiuitoare a unui stat) Care are o singură adunare, o singură cameră. [Cf. fr. monocamérale, it. monocamerale].
(Dicţionar de neologisme)
(Marele dicţionar de neologisme)
monocamerál adj. m., pl. monocameráli; f. sg. monocamerálă, pl. monocamerále
(Dicţionar ortografic al limbii române)