monodic dex - definiţie, sinonime, conjugare

monodic

MONÓDIC, -Ă, monodici, -ce, adj. (Muz.) Care este specific monodiei, de monodie. – Din fr. monodique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MONÓDIC, -Ă adj. (muz.) specific monodiei; pe o singură voce. (< fr. monodique)
(Marele dicţionar de neologisme)

monódic adj. m., pl. monódici; f. sg. monódică, pl. monódice
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: mo mon mono monod monodi

Cuvinte se termină cu literele: ic dic odic nodic onodic