monofagie

MONOFAGÍE s.f. Mod de nutriţie bazat pe un singur tip de hrană. – Din fr. monophagie.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MONOFAGÍE f. Mod de nutriţie bazat pe un singur tip de hrană. /<fr. monophagie
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MONOFAGÍE s.f. (Biol.) Proprietate a unor paraziţi de a se dezvolta pe o singură plantă gazdă. [Gen. -iei. / < fr. monophagie, cf. gr. monos – unic, phagein – a mânca].
(Dicţionar de neologisme)

MONOFAGÍE s. f. însuşire a organismelor monofage. (< fr. monophagie)
(Marele dicţionar de neologisme)

monofagíe s. f., art. monofagía, g.-d. monofagíi, art. monofagíei
(Dicţionar ortografic al limbii române)