monogamic

MONOGÁMIC, -Ă, monogamici, -ce, adj. Monogam. – Din fr. monogamique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MONOGÁMI//C ~că (~ci, ~ce) Care ţine de monogamie; propriu monogamiei. /<fr. monogamique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MONOGÁMIC, -Ă adj. (Rar) Monogam. [< fr. monogamique].
(Dicţionar de neologisme)

monogámic adj. m., pl. monogámici; f. sg. monogámică, pl. monogámice
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
MONOGÁMIC adj. v. monogam.
(Dicţionar de sinonime)