monologa dex - definiţie, sinonime, conjugare

monologa

[Conjugare]
MONOLOGÁ, monologhez, vb. I. Intranz. A vorbi singur, a vorbi cu sine însuşi. – Din fr. monologuer.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A MONOLO//GÁ ~ghéz intranz. A vorbi numai cu sine însuşi; a vorbi în formă de monolog. /<fr. monologuer
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MONOLOGÁ vb. I. intr. A vorbi de unul singur. [Cf. fr. monologuer].
(Dicţionar de neologisme)

MONOLOGÁ vb. intr a vorbi de unul singur; a soliloca. (< fr. monologuer)
(Marele dicţionar de neologisme)

monologá vb., ind. prez. 1 sg. monologhéz, 3 sg. şi pl. monologheáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: mo mon mono monol monolo

Cuvinte se termină cu literele: ga oga loga ologa nologa