monomer dex - definiţie, sinonime, conjugare

monomer

MONOMÉR, monomeri, s.m. Substanţă chimică simplă, de obicei organică, cu greutate moleculară mică şi cu caracter instabil, care intră în constituţia unui polimer. – Din fr. monomère.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MONOMÉR ~i m. Substanţă cu masă moleculară mică şi cu compoziţie simplă, care intră în constituţia polimerilor. /<fr. monomere
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MONOMÉR s.m. Moleculă simplă care intră în constituţia polimerilor. [< fr. monomère, cf. monos – unic, meros – parte].
(Dicţionar de neologisme)

MONOMÉR adj., s. m. 1. (compus chimic) din molecule simple. 2. (despre gineceu, ovar etc.) dintr-o singură piesă. (< fr. monomère)
(Marele dicţionar de neologisme)

monomér s. m., pl. monoméri
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: mo mon mono monom monome

Cuvinte se termină cu literele: er mer omer nomer onomer