monosilabic

MONOSILÁBIC, -Ă, monosilabici, -ce, adj. Care are o singură silabă; format din monosilabe. ♦ (Despre limbi) Format (mai ales) din cuvinte cu o singură silabă. – Din fr. monosyllabique.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MONOSILÁBI//C ~că (~ci, ~ce) 1) (despre cuvinte) Care constă dintr-o singură silabă; monosilab. 2) (despre limbi) Care conţine, mai ales, cuvinte cu o singură silabă. /<fr. monosyllabique
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MONOSILÁBIC, -Ă adj. (Despre cuvinte) Cu o singură silabă; (despre limbi) format din cuvinte monosilabe. [Cf. fr. monosyllabique].
(Dicţionar de neologisme)

MONOSILÁBIC, -Ă adj. (despre cuvinte) cu o singură silabă. ♢ (despre limbi) format din monosilabe; unisilabic. (< fr. monosyllabique)
(Marele dicţionar de neologisme)

monosilábic adj. → silabic
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
MONOSILÁBIC adj. (LINGV.) monosilab, (rar) unisilab, unisilabic. (Cuvânt ~.)
(Dicţionar de sinonime)