monotelism

MONOTELÍSM s.n. (Rar) Doctrină religioasă care susţine că Isus Cristos a întruchipat două naturi, una divină şi una umană, dar o singură voinţă, cea divină. – Din fr. monothélisme.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MONOTELÍSM s.n. Doctrină religioasă care susţine că Isus Cristos a întruchipat două naturi, una divină şi una umană, dar o singură voinţă, cea divină. [< fr. monothélisme].
(Dicţionar de neologisme)

MONOTELÍSM s. n. doctrină religioasă care susţine că Isus Christos a întruchipat două naturi, una divină şi una umană, dar o singură voinţă, cea divină. (< fr. monothélisme)
(Marele dicţionar de neologisme)

monotelísm s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)