monsenior

MONSENIÓR, monseniori, s.m. Titlu care se dădea în Occident principilor din familiile dominatoare, cardinalilor şi altor prelaţi; persoană care are unul dintre aceste titluri. – Din fr. monseigneur.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MONSENIÓR s.m. 1. Titlu dat seniorilor feudali (în Apus); titlu de adresare către un nobil. 2. Titlu pe care îl poartă unii prelaţi ai bisericii catolice. [Pron. -ni-or. / < fr. monseigneur, cf. it. monsignore].
(Dicţionar de neologisme)

MONSENIÓR s. m. 1. titlu dat seniorilor feudali (în Apus); titlu de adresare către un nobil. 2. titlu dat unor prelaţi ai bisericii catolice. (< fr. monseigneur, it. monsignore)
(Marele dicţionar de neologisme)

monseniór s. m. (sil. -nior), pl. monsenióri
(Dicţionar ortografic al limbii române)