mont dex - definiţie, sinonime, conjugare

mont

[Sinonime]
MONT, monturi, s.n. Parte care rămâne după amputarea unei mâini sau a unui picior; ciot. ♦ Capăt proeminent al unui os sau al unei articulaţii; spec. proeminenţă patologică a unui os sau a unei articulaţii, îndeosebi la degetul gros de la picior. – Din bont.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MONT ~uri n. 1) Parte rămasă după amputarea unei mâini sau a unui picior. 2) Proeminenţă patologică a unui os sau a unei articulaţii. /Din bont
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

mont (mónturi), s.n. – 1. Capăt al unui obiect, mai ales a unui membru scurtat; ciot. – 2. Vîrf, buric de deget. – 3. Rest, reziduu, rebut. Var. expresivă din bont (Scriban). Der. din mag. mont „tescovină, foloştină” (Drăganu, Dacor., VIII, 136) s-ar putea da numai pentru ultimul sens al cuvîntului. Cf. mot-.
(Dicţionarul etimologic român)

MONT s.n. (Geol.) Formă de relief din jurasic, reprezentată printr-o culme muntoasă care se suprapune unui anticlinal. [< fr. mont, cf. lat. mons – munte].
(Dicţionar de neologisme)

MONT s. n. 1. formă de relief reprezentată printr-o culme muntoasă care se suprapune unui anticlinal. 2. proeminenţă patologică a unui os, a unei articulaţii. (< fr. mont)
(Marele dicţionar de neologisme)

mont s. n., pl. mónturi
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MONT s. ciot. (~ al mâinii.)
(Dicţionar de sinonime)

MONT s. v. rămăşiţă, rest.
(Dicţionar de sinonime)


Cuvinte care încep cu literele: mo mon

Cuvinte se termină cu literele: nt ont