morteza

MORTÉZĂ, morteze, s.f. Maşină de prelucrare prin aşchiere a suprafeţelor metalice cu profil complex, cu ajutorul unor cuţite speciale. – Din fr. mortaise.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MORTEZÁ, mortezez, vb. I. Tranz. A prelucra un metal prin aşchiere cu ajutorul unei morteze. – Din fr. mortaiser.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MORTÉZ//Ă ~e f. Maşină de prelucrare, prin aşchiere, a suprafeţelor metalice cu profil complex. /<fr. mortaise
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MORTÉZĂ s.f. Maşină pentru prelucrarea prin aşchiere a metalelor, la care cuţitul se deplasează în lungul piesei de prelucrat. [Cf. fr. mortaiseuse].
(Dicţionar de neologisme)

MORTEZÁ vb. I. tr. A prelucra un material la morteză. [< fr. mortaiser].
(Dicţionar de neologisme)

MORTÉZĂ s. f. 1. maşină pentru prelucrarea prin aşchiere a metalelor, la care cuţitul se deplasează în lungul piesei de prelucrat. 2. unealtă pentru mortezare. (< fr. mortaise)
(Marele dicţionar de neologisme)

MORTEZÁ vb. tr. a prelucra un material cu morteza. (< fr. mortaiser)
(Marele dicţionar de neologisme)

mortéză s. f., g.-d. art. mortézei; pl. mortéze
(Dicţionar ortografic al limbii române)

mortezá vb., ind. prez. 1 sg. mortezéz, 3 sg. şi pl. mortezeáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)