motivat

MOTIVÁ, motivez, vb. I. Tranz. A arăta motivele unui fapt, ale unei atitudini, ale unei acţiuni; a aduce explicaţii, argumente în favoarea unei acţiuni, a unei hotărâri; a justifica. ♦ Spec. (Despre elevi, studenţi) A prezenta o motivare (scrisă) pentru justificarea absenţelor de la cursuri. ♦ A îndreptăţi o acţiune, un gest etc. – Din fr. motiver.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MOTIVÁT, -Ă, motivaţi, -te, adj. 1. Care se justifică printr-un motiv. 2. (Psih.) Care se produce în vederea unui scop. – V. motiva.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A MOTIV//Á ~éz tranz. 1) (acţiuni, atitudini, hotărâri etc.) A prezenta drept just, legitim, aducând motive întru susţinere; a justifica; a îndreptăţi. 2) A explica servind drept motiv. /<fr. motiver
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

MOTIVÁ vb. I. tr. A expune, a arăta motivele unui fapt, ale unei acţiuni etc.; a justifica. ♦ A servi drept cauză pentru...; a pricinui. [< fr. motiver, it. motivare].
(Dicţionar de neologisme)

MOTIVÁ vb. tr. a expune, a arăta motivele unui fapt, ale unei acţiuni; a justifica. ♢ a servi drept cauză pentru... (< fr. motiver)
(Marele dicţionar de neologisme)

motivá vb., ind. prez. 1 sg. motivéz, 3 sg. şi pl. motiveáză
(Dicţionar ortografic al limbii române)

motivát adj. m., pl. motiváţi; f. sg. motivátă, pl. motiváte
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
MOTIVÁ vb. 1. v. justifica. 2. v. scuza.
(Dicţionar de sinonime)

MOTIVÁT adj. 1. v. fundamentat. 2. v. justificat.
(Dicţionar de sinonime)

---

Antonime:
Motivat ≠ nemotivat
(Dicţionar de antonime)