mușiță

MÚŞIŢĂ, muşiţe, s.f. 1. Nume dat îngrămădirii de insecte care se formează în jurul butoaielor cu vin, al vaselor de oţet sau al fructelor în fermentaţie. 2. Mulţime de larve care se dezvoltă vara pe carne sau pe cadavre din ouăle depuse de o specie de muscă. 3. (Reg.) Nume dat unor insecte parazite care atacă rădăcinile şi frunzele unor plante. 4. (Reg.) Mucegai; umezeală. – Din bg. mušica.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MÚŞIŢ//Ă ~e f. 1) la pl. Mulţime de muşte mici care se adună în jurul unui vas în care fermentează ceva (must, fructe etc.). 2) Grămadă de larve care se dezvoltă din ouăle depuse de unele muşte, pe carnea ţinută descoperită. 3) Insectă parazită care trăieşte pe frunzele unor pomi sau ale unor plante. /<bulg. mušica
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

múşiţă (múşiţe), s.f. – 1. (Înv.) Ţînţar, muscă mică. – 2. Ouă de muscă. – Mr. múşiţă, megl. muşiţă. Sl. myšĭca (Miklosich, Slaw. Elem., 30; Cihac, II, 206), cf. bg., sb., cr. mušica (Conev 52). – Var. muşină, s.f. (ţînţar; ouă de muscă), prin încrucişare cu muşină, mişină, s.f. (furnicare, mişunare).
(Dicţionarul etimologic român)

múşiţă s. f., g.-d. art. múşiţei; pl. múşiţe
(Dicţionar ortografic al limbii române)

---

Sinonime:
MÚŞIŢĂ s. 1. (ENTOM.; Drosophila funebris) beţivă, muscă-beţivă, musculiţă-de-vin. 2. v. mucegai.
(Dicţionar de sinonime)

MÚŞIŢĂ s. v. muscă, streche, ţânţar.
(Dicţionar de sinonime)