mucărit dex - definiţie, sinonime, conjugare
MUCĂRÍ, mucăresc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A reteza mucul unei lumânări care fumegă. 2. A reteza vârful unor tulpini, al unor inflorescenţe. – Muc + suf. -ări.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MUCĂRÍT s.n. (Reg.) Faptul de a mucări. – V. mucări.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

A MUCĂR//Í ~ésc tranz. 1) pop. (lumânări fumegând) A tăia mucul scurtându-l. 2) (tulpinile, inflorescenţele unor plante etc.) A scurta la vârfuri (pentru a favoriza maturizarea mai grăbită a părţilor purtătoare de rod). /muc + suf. ~ări
(Noul dicţionar explicativ al limbii române)

mucări s. f. pl.
(Dicţionar ortografic al limbii române)

mucărí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. mucărésc, imperf. 3 sg. mucăreá; conj. prez. 3 sg. şi pl. mucăreáscă
(Dicţionar ortografic al limbii române)

mucărít s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)


Cuvinte care încep cu literele: mu muc muca mucar mucari

Cuvinte se termină cu literele: it rit arit carit ucarit