muiat dex - definiţie, sinonime, conjugare
MUIÁ, moi, vb. I. 1. Tranz. A introduce un obiect într-un lichid, a îmbiba cu lichid; a înmuia. ♦ Spec. A băga rufele în apă cu sodă sau cu săpun şi a le ţine câtva timp înainte de a le spăla. ♦ A întinge cu pâine sau cu mămăligă în sos, în grăsime etc. 2. Tranz. A uda, a stropi. ♦ A scălda. 3. Tranz. şi refl. A face să devină sau a deveni mai moale, mai puţin consistent, mai puţin ţeapăn. ♢ Expr. (Tranz.) A muia oasele (sau ciolanele) cuiva = a bate foarte tare pe cineva. 4. Refl. A-şi pierde puterile, a slăbi, a se moleşi. ♦ (Despre ger) A scădea în intensitate, a deveni mai puţin aspru. 5. Tranz. şi refl. Fig. A (se) potoli, a (se) calma, a (se) linişti. ♦ A (se) îmblânzi, a (se) înduioşa; a (se) îndupleca. 6. Tranz. şi refl. (Fon.) A (se) palataliza. – Din moale. Cf. fr. m o u i l l e r.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MUIÁT1 s.n. Muiere2. – V. muia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

MUIÁT2, -Ă, muiaţi, -te, adj. 1. Introdus într-un lichid, umezit, îmbibat cu lichid. 2. Cu hainele îmbibate cu apă; plouat, stropit, udat. 3. Fig. Stors de puteri, lipsit de energic, moleşit, vlăguit. ♦ Abătut, demoralizat, descurajat. ♦ (Despre glas, voce) Potolit, liniştit, calmat; domol, încet. 4. (Despre ţesături sau obiecte de îmbrăcăminte) Întreţesut cu fir de aur; p. ext. (despre oameni) îmbrăcat cu astfel de haine; îmbrăcat frumos, împodobit. 5. (Fon.; despre consoane) Palatalizat. – V. muia.
(Dicţionarul explicativ al limbii române)

muiá (mói, muiát), vb. – 1. A umezi, a îmbăia, a se uda. – 2. A se face mai moale. – 3. A (se) înduioşa, a (se) emoţiona. – 4. A slăbi, a ceda. – 5. (Despre fructe) A se sparge, a se crăpa; a se face zob, a mărunţi. – 6. A pune rufele în apă înainte de spălat. – 7. A fi plin, încărcat de. – Var. înmuia. Mr. mul’at, mol’u, megl. anmol. Lat. mǒlliāre (Puşcariu 1105; Candrea-Dens., 1146; REW 5646), cf. prov. molhar, fr. mouiller, cat. mollar, sp. mojar; cf. moale. – Der. amoi, s.n. (Banat, muiat, înmuiere).
(Dicţionarul etimologic român)

muiá vb., ind. şi conj. prez. 1 şi 2 sg. moi, 3 sg. şi pl. moáie, 1 pl. muiém, 2 pl. muiáţi, imperf. 3 sg. muiá; ger. muínd
(Dicţionar ortografic al limbii române)

muiát s. n.
(Dicţionar ortografic al limbii române)



Sinonime:
MUIÁ vb. 1. v. înmuia. 2. (pop.) a întinge. (~ pâinea în sos.) 3. v. terciui. 4. v. moleşi. 5. v. blegi. 6. a se încălzi, (prin Munt. şi Olt.) a se pricăli, (înv.) a se încări. (Vremea s-a mai ~.) 7. (FON.) a (se) palataliza.
(Dicţionar de sinonime)

MUIÁ vb. v. atenua, calma, ceda, descreşte, diminua, domoli, îndupleca, lăsa, linişti, micşora, modera, pondera, potoli, reduce, scădea, slăbi, tempera.
(Dicţionar de sinonime)

MUIÁT adj. 1. v. scăldat. 2. v. moleşit. 3 v. palata-lizat.
(Dicţionar de sinonime)



Antonime:
A (se) muia ≠ a (se) întări
(Dicţionar de antonime)


Cuvinte care încep cu literele: mu mui muia

Cuvinte se termină cu literele: at iat uiat